Nurca Mustela lutreola

 

Specia apar?ine regnului Animalia, ?ncreng?tura Chordata, clasa Mammalia, ordinul Carnivora ?i familia Mustelidae.

?n ?ara noastr?, majoritatea exemplarelor se g?sesc în Delta Dun?rii. Se inâlne?te ?i în apele de munte: p?str?v?ria L?pu?na, jud. Mure? ?i Valea Azuga, jud. Prahova, M?d?ra? din bazinul Oltului, jud. Harghita.

Lungimea trunchiului: 35-40 cm; coada 13-14 cm; greutatea 550-800 g. Este de m?rimea unui dihor, dar se deosebe?te de acesta prin culoarea mai deschis? a bl?nii (la dihor bate în negru), prin faptul c? dihorii au pe laturile corpului o pat? deschis?, pe când nurca nu are. Culoarea ei brun? are aceea?i intensitate pe laturi ?i pe spate, spicul din blan?, la nurc? este mai scurt, iar la degete are oarecare membran? de înot.

Sim?uri: Simturi: Auzul si vederea sunt bune, dar mirosul mediocru.

Membrele: Membrana de înot dintre degetele picioarelor este abia schi?at?, pu?in dezvoltat?.

Înotul: Nurca se mi?c? cu repeziciune în ap? cu ajutorul membranei dintre degete.

Blana: este brun? închis, uniform? pe tot corpul, cu excep?ia b?rbiei ?i adeseori a buzei superioare, care sunt mai deschise.

Formula dentar?: este: I 3/3 C1/1 P3/3 M1/2 = 34

Glasul: Emite un fluierat sub?ire. În caz de pericol ?ip? puternic.

Longevitatea: este de 8-10 ani.

Ad?postul: Î?i amenajeaz? culcu?ul în maluri, sub r?d?cini de arbori, în adâncituri de teren, cu galerie de ie?ire în ap?.

Hrana: ei se compune, în principal, din pe?ti ?i batracieni, dar pe lâng? acestea mai consum? ?i roz?toare m?runte, pui de iepuri ?i p?s?ri, în special acvatice. În captivitate poate fi obi?nuit? ?i cu de?euri de abator.

Reproducerea: Nurca devine matur? sexual la vârsta de 9 luni; se împerecheaz? în a doua jum?tate a lunii aprilie ?i prima jum?tate a lunii mai; durata gesta?iei fiind de 63 zile, înseamn? c? fat? la sfâr?itul lui iunie ?i începutul lui iulie; num?rul de pui este 3-7 care încep s? vad? numai dup? 30-35 zile; p?r?sesc culcu?ul dup? 4 s?pt?mâni ?i devin independen?i la vârsta de 2-3 luni. Este deci un animal destul de prolific, în ce prive?te sociabilitatea, ea poate fi întâlnit? atât în grup cât ?i individual.

Ca ?i vidra, î?i desf??oar? activitatea de animal amfibiu mai cu seam? seara ?i noaptea, f?r? s? fie excluse peregrin?rile din cursul zilei.

În regiunea anal? are o gland? care secret? o substan?? cu puternic miros de usturoi atunci când este atacat?.

Dusmani: Vidra si dusmanii vidrei, plus p?s?rile pr?d?toare de noapte ?i de zi.

Biotopul: nurcii îl constituie împrejurimile apelor st?t?toare sau curg?toare. Tr?ie?te atât în ap? cât ?i pe uscat.

 

Amenin??ri:

Un pericol major pentru nurca european? constituie p?trunderea în biomul deltaic a rudei sale apropiate, nurca american? alohton?, care a eliminat-o din majoritatea zonelor ocupate din vestul ?i centrul Europei.

Vân?toarea: Pr?bu?irea efectivelor de nurc? la mijlocul secolului trecut s-a datorat captur?rilor intensive pentru blan?

Un alt pericol const? infestarea popula?iei de nurc? autohton? cu un parvovirus (ADV), zis virusul aleutin, c?ruia îi cad prad? u?or exemplarele formei europene, care nu ?i-au dezvoltat o imunitate relativ?, ca nurca american?

Un alt motiv care a dus la declinul speciei este distrugerea habitatelor naturale.

Actualmente, se apreciaz? m?rimea popula?ie de nurci europene în R.B.D.D. între 400 – 1000 de exemplare, cu varia?ii mari de efective de la an la an, existând deci riscul real de dispari?ie, în cazul ac?iunii unor factori limitan?i antropici sau natur.