Vidra - Lutra lutra

 

       Specia aparţine subclasei Eutheria, supraordinului Laurasiatheria, ordinului Carnivora, subordinului Canoideafamiliei Mustelidae şi genului Lutrinae.

Este mustelid acvatic adaptat vieţii acvatice.

Răspândirea: vidrei atât ȋn Europa cât şi în România depinde de posibilitatea procurării hranei ei de bază: peştele. Ȋn apele intens poluate, fără peşte, nu vor exista vidre. In ţara noastră există peste tot acolo unde sunt ape populate cu peşte.

Lungimea: trunchiului împreună cu capul este de 63-83 cm; coada 37-55 cm deci mai mult de jumătate din lungimea restului corpului.

Are înălţimea la grebăn de 30 cm iar greutatea 6-15 kg. Femela este mai mică decât masculul.

Simţurile:văzul, mirosul, auzul sunt foarte dezvoltate în egală măsură.

Culoarea blănii este castanie închis pe spate, cap şi laturile corpului şi mai des­chisă pe gât, piept şi abdomen.

Membrele: îi sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin mem­brană și sunt adaptate la funcţiile pe care le îndeplinesc, cele anterioare servesc la săpat şi la înot, cele posterioare numai la înot.

Locomoția: Pe uscat, vidra se mişcă greoi prin salturi. Cu toate acestea reuşeşte să străbată distanţe mari când trece dintr-un bazin hidrologic într-altul în căutare de ape mai bogate ȋn peşte.

La înot: se foloseşte atât de picioarele dinapoi, la care resfiră degetele spre a avea o suprafaţă de sprijin mai mare, cât şi de coadă. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafaţă.

Urechile şi ochii: sunt mici, botul turtit.

Formula dentară:este: I 3/3 C1/1 P4/3 M 1/2 = 36

Coada: mult mai groasă la rădă­cină decât în rest şi este îmbrăcată în păr des.

Glasul:vidrei adulte este un fluierat caracteristic; atacată scoate un sunet strident, amestecat cu un mârâit.    

Urmele:sunt uşor de identificat, datorită faptului că cele 5 degete ale fiecărui picior sunt unite printr-o membrană.

Excrementele proaspete:au culoare verzuie, cele uscate sunt cenuşii, în ele se cuprind oase şi solzi de peşte, eventual şi resturi din corpul tare al racilor

Longevitatea:15-18 ani.

Adăpostul: de regulă nu îşi construieşte galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulţumeşte cu adâncituri naturale de sub ţărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care şi le adânceşte şi le amenajează după nevoile ei.

Hranavidrei constă, în principal, din peşti şi raci. Dintre speciile de peşti, preferă păstrăvul, lipanul, crapul dar mai consumă broaşte, raţe sălbatice, lişiţe, rozătoare acvatice, inclusiv bizam.

Este animal de amurg şi de noapte. Uneori însă poate fi văzut şi ziua. Cauzează pagube efectivului piscicol.

Reproducerea:Maturitatea sexulă o atinge la vârsta de 18-30 luni; perioada de împerechere este în februarie, iar perioada de gestație este de 60-63 zile, în aprilie. Este cea mai sociabilă dintre mustelide. Vânează adeseori în grup.

Biotopul: Vidrei îl constituie ţărmurile împădurite ale apelor curgătoare şi stătătoare, fie de munte sau şes. Trăieşte şi în ape sălcii. Are nevoie de adăpost (pădure sau stuf).

Duşmani. În apă nu are. Pe uscat, duşmanii sunt omul şi răpitoarele mari, când ea trece, pe uscat, dintr-un bazin în altul. Degradarea apelor prin deversarea de reziduuri determină dispariţia peştelui şi implicit a vidrei.