Vidra - Lutra lutra

 

       Specia apar?ine subclasei Eutheria, supraordinului Laurasiatheria, ordinului Carnivora, subordinului Canoideafamiliei Mustelidae ?i genului Lutrinae.

Este mustelid acvatic adaptat vie?ii acvatice.

R?spândirea: vidrei atât ?n Europa cât ?i în România depinde de posibilitatea procur?rii hranei ei de baz?: pe?tele. ?n apele intens poluate, f?r? pe?te, nu vor exista vidre. In ?ara noastr? exist? peste tot acolo unde sunt ape populate cu pe?te.

Lungimea: trunchiului împreun? cu capul este de 63-83 cm; coada 37-55 cm deci mai mult de jum?tate din lungimea restului corpului.

Are în?l?imea la greb?n de 30 cm iar greutatea 6-15 kg. Femela este mai mic? decât masculul.

Sim?urile:v?zul, mirosul, auzul sunt foarte dezvoltate în egal? m?sur?.

Culoarea bl?nii este castanie închis pe spate, cap ?i laturile corpului ?i mai des­chis? pe gât, piept ?i abdomen.

Membrele: îi sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin mem­bran? ?i sunt adaptate la func?iile pe care le îndeplinesc, cele anterioare servesc la s?pat ?i la înot, cele posterioare numai la înot.

Locomo?ia: Pe uscat, vidra se mi?c? greoi prin salturi. Cu toate acestea reu?e?te s? str?bat? distan?e mari când trece dintr-un bazin hidrologic într-altul în c?utare de ape mai bogate ?n pe?te.

La înot: se folose?te atât de picioarele dinapoi, la care resfir? degetele spre a avea o suprafa?? de sprijin mai mare, cât ?i de coad?. Sub ap? poate rezista 6-7 minute, f?r? s? ias? la suprafa??.

Urechile ?i ochii: sunt mici, botul turtit.

Formula dentar?:este: I 3/3 C1/1 P4/3 M 1/2 = 36

Coada: mult mai groas? la r?d?­cin? decât în rest ?i este îmbr?cat? în p?r des.

Glasul:vidrei adulte este un fluierat caracteristic; atacat? scoate un sunet strident, amestecat cu un mârâit.    

Urmele:sunt u?or de identificat, datorit? faptului c? cele 5 degete ale fiec?rui picior sunt unite printr-o membran?.

Excrementele proaspete:au culoare verzuie, cele uscate sunt cenu?ii, în ele se cuprind oase ?i solzi de pe?te, eventual ?i resturi din corpul tare al racilor

Longevitatea:15-18 ani.

Ad?postul: de regul? nu î?i construie?te galerie, ci ocup? o galerie de vulpe sau viezure, sau se mul?ume?te cu adâncituri naturale de sub ??rmuri, r?d?cini de arbori de pe mal, pe care ?i le adânce?te ?i le amenajeaz? dup? nevoile ei.

Hranavidrei const?, în principal, din pe?ti ?i raci. Dintre speciile de pe?ti, prefer? p?str?vul, lipanul, crapul dar mai consum? broa?te, ra?e s?lbatice, li?i?e, roz?toare acvatice, inclusiv bizam.

Este animal de amurg ?i de noapte. Uneori îns? poate fi v?zut ?i ziua. Cauzeaz? pagube efectivului piscicol.

Reproducerea:Maturitatea sexul? o atinge la vârsta de 18-30 luni; perioada de împerechere este în februarie, iar perioada de gesta?ie este de 60-63 zile, în aprilie. Este cea mai sociabil? dintre mustelide. Vâneaz? adeseori în grup.

Biotopul: Vidrei îl constituie ??rmurile împ?durite ale apelor curg?toare ?i st?t?toare, fie de munte sau ?es. Tr?ie?te ?i în ape s?lcii. Are nevoie de ad?post (p?dure sau stuf).

Du?mani. În ap? nu are. Pe uscat, du?manii sunt omul ?i r?pitoarele mari, când ea trece, pe uscat, dintr-un bazin în altul. Degradarea apelor prin deversarea de reziduuri determin? dispari?ia pe?telui ?i implicit a vidrei.