Castor fiber - Castorul euroasiatic

 

      Castorul euroasiatic - Castor fiber era odinioar? r?spândit în Europa ?i Asia, ocupând zone împ?durite, dar ?i v?ile cu vegeta?ie lemnoas? ajungând pân? în tundr? ?i step?. La începutul secolului XX au mai r?mas doar opt popula?ii mici cu un num?r total de 1200 de castori. Castorul, se pare c? a fost exterminat din sudul ariei sale de r?spândire, de vreme ce în Portugalia, Spania, Grecia, Turcia, Azerbagian ?i Irak s-au înregistrat doar fosile. Castorii au disp?rut din Italia ?i Marea Britanie în secolul XVI. În majoritatea ??rilor ultimul castor a fost ucis în secolul XIX.

         Principala cauz? care a dus la dispari?ia aproape total? a castorului a fost, f?r? îndoial?, vân?toarea excesiv?. Castorii sunt u?or de localizat, mai ales toamna când doboar? arbori ?i construiesc sau repar? ad?posturile, barajele ?i î?i procur? hrana, sau în timpul iernii. Castorul a fost vânat în principal pentru blan?, secre?iile din glandele sale (castoreumul folosit ca medicament ?i ca arom? de baz? pentru parfumuri) ?i pentru carnea sa.

        Din fericire o serie de m?suri de management au dus la remarcabila refacere a popula?iilor de castor. Vân?toarea a fost interzis? în toate ??rile care mai aveau popula?ii de castor, începând cu Norvegia, în 1845, de?i în unele cazuri (Finlanda, Suedia) m?surile de protec?ie au venit prea târziu. Ulterior mul?i castori au fost transloca?i pentru a repopula zonele libere. Prima reintroducere a avut loc în Suedia în anii 1920. Urm?toarele reintroduceri sau transloc?ri s-au desf??urat (în ordine cronologic?) în Norvegia, Letonia, Finlanda, Germania, Polonia, Lituania, Elve?ia, Estonia, Mongolia, Fran?a, Austria, Olanda ?i Republica Ceh?. Primele reintroduceri au avut drept scop refacerea efectivelor de castor în scopul vân?torii (pentru blan?). Din anii 1970 animalele au fost reintroduse din ce în ce mai mult în scopuri ecologice, datorit? impactului semnificativ pe care îl are specia asupra mediului înconjur?tor, fiind capabili s? doboare arbori maturi ?i s? modifice nivelul apei. Datorit? faptului c? nu s-a acordat prea mult? aten?ie originii exemplarelor ini?iale, multe transloc?ri s-au soldat cu un amestec de castori de diferite forme geografice.

        Castorul euroasiatic revine încet la distribu?ia ini?ial? datorit? a doi factori:

- existen?a habitatelor naturale

- adaptabilitatea speciei - castorul poate supravie?ui ?i se reproduce în habitate artificiale.

Popula?ia de castor euroasiatic num?r? în prezent aproximativ 430.000 exemplare în Europa ?i Asia. În multe zone ale continentului num?rul de castori este înc? în cre?tere. (text tradus ?i adaptat dup? Bart A. Nolet ?i Frank Rosell- “Comeback of the beaver Castor fiber: an overview of old and new conservation problems”)

 

Apar?ine ordinului Rodentia, subordinul Sciuromorpha, superfamilia Sciuroidae, familia Castoridae, genul Castor ?i este singurul reprezentant al familiei în Europa.

Castorul: este un animal semiacvatic, nocturn ?i crepuscul cu multiple adapt?ri anatomice care ?i permit explorarea cu succes a mediului acvatic. În ap?, postura castorului este hidrodinamic?, propulsându-se cu ajutorul labelor din spate ?i al cozii.

Greutatea unui exemplar adult de castor euroasiatic variaz? între 18 ?i 25 kilograme, iar lungimea corpului cu tot cu coad? este de 70 - 100 cm.

Sim?urile: auzul ?i mirosul sunt bine dezvoltate, vederea este slab?, totu?i, castorul este capabil s? disting? culorile.

Denti?ia: incisivii au r?d?cina deschis?, sunt mari ?i au cre?tere continu?. Suprafa?a exterioar? este acoperit? de un smal? tare, de culoare portocaliu-aprins.

Coada: este folosit? la înot, la men?inerea echilibrului în timpul deplas?rii pe uscat ?i pentru semnalul de alarm?. Este locul de depozitare a gr?simii pentru iarn? ?i organul schimbului de c?ldur?.

Blana: format? din dou? tipuri de p?r, ajut? la izolarea termic?. P?rul m?runt al bl?nii este moale, ondulat ?i extrem de dens ?i poate atinge 2 - 3 cm lungime. În schimb, p?rul protector este puternic, gros ?i lung, ajungând la 5 - 6 cm lungime. Culoarea p?rului de protec?ie variaz? de la negru la cenu?iu, în timp ce p?rul m?runt este brun-ro?cat. La scufundare, un strat de bule de aer este re?inut în blan?, îmbun?t??ind izolarea termic? a corpului. Castorii n?pârlesc o singur? dat? pe an, în timpul verii.

Membrele. Labele din fa?? sunt agile, în contrast cu cele ale membrelor posterioare. Sunt folosite la s?pat, la c?ratul materialelor de construc?ie ?i, uneori, la desfacerea hranei. În timpul înotului, picioarele anterioare sunt aduse sub b?rbie.

Degetele labelor picioarelor posterioare sunt membranate, fiind adaptate mai ales pentru înot, iar unghiile sunt folosite la toaletarea zilnic?. O particularitate este prezen?a “ghearei duble” la al doilea deget al piciorului posterior, folosit? pentru cur??area bl?nii.

Locomo?ia terestr?: Mi?c?rile încete ale castorului constau în mi?c?ri coordonate în diagonal?. Mi?c?rile rapide, de fug?, constau din salturi pe toate membrele (galop).Un alt tip de locomo?ie este deplasarea pe cele dou? membre posterioare.

?notul: Diverse adapt?ri îi permit castorului s? supravie?uiasc? în ap? sau în mediul umed al vizuinei. N?rile se strâng automat ?i urechile se închid atunci când animalul intr? în ap?.

S?patul: Castorul sap? prin mi?c?ri alternative ale membrelor. Activit??ile specifice sunt excavarea, împinsul ?i aruncatul înapoi.

Toaletarea: La fel ca majoritatea mamiferelor ?i p?s?rilor, castorii acord? mult timp piept?n?rii bl?nii.

Construirea ad?posturilor ?i a barajelor : În cazul construirii ad?posturilor permanente, s?patul începe de sub nivelul apei, tunelul fiind s?pat ascendent, pân? deasupra nivelului apei.

Transportul materialelor: Transportul la locul construc?iei se face prin mers sau înot, prinzând unul din capetele lemnului cu incisivii. Buc??ile mici sunt transportate fie în gur?, fie cu ajutorul labelor din fa??. Castorul poate transporta pe distan?e lungi ramuri groase.

Ad?postul: De-a lungul râurilor mari, dar ?i pe afluen?ii ai c?ror maluri permit excavarea, castorii î?i amenajeaz? ad?posturile în mal.

Barajul: Nivelul ridicat al apei contribuie la o mai bun? protec?ie fa?? de inamici, astfel, castorii putând s? se scufunde ?i s? înoate în sistemul de tuneluri subacvatice. Datorit? acestor baraje, nivelul apei din bazinul de lâng? camera de hr?nire r?mâne constant iar animalele pot s?-?i acumuleze rezerve de hran? lâng? intrarea în tuneluri.

Hrana: Animale strict erbivore. O bun? parte din vegeta?ia lemnoas? pe care castorul o doboar? nu este folosit? pentru hran?. Hr?nirea se face în imediata apropiere a apei. Castorul prefer? speciile moi ?i, în special, plopul ?i salcia de dimensiuni mici.

Reproducere: Castorul este monogam, nu prezint? dimorfism sexual. Împerecherea are loc în ianuarie – martie, în ap?. Gesta?ia dureaz? 105 – 107 zile. Femela dominant? din fiecare familie fat? 2 pân? la 5 pui pe an.

Biotopul: Castorul are anumite “preten?ii” vis a vis de structura ?i conforma?ia malurilor, asupra caracteristicilor hidrologice ale cursurilor de ap? ?i asupra prezen?ei /calit??ii vegeta?iei lemnoase.

Principalele amenin??ri:

-        regularizarea cursurilor de apa ?i executarea de lucr?ri hidrotehnice

-        câinii hoinari

-        braconajul

Cursurile râurilor ?i pâraielor fac obiectul unor lucr?ri hidrotehnice. Cele mai importante lucr?ri hidrotehnice ca ?i impact asupra speciei sunt construc?ia de baraje pentru lacurile de acumulare, betonarea sau pietruirea malurilor, construirea de cascade, îndiguirile ?i lucr?rile de între?inere a acestora: decolmatare, recalibrare, s.a.

Prezen?a câinilor hoinari sau a celor de la stâne au un impact puternic asupra castorilor, în special în perioada de cre?tere a puilor ?i iarna când mobilitatea animalelor este limitat? ?i pot c?dea prad? acestora. În condi?ii obi?nuite siguran?a exemplarelor de castor este asigurat? în mediul acvatic, îns? r?mân foarte vulnerabili pe uscat unde deplasarea acestora se face cu dificultate.

La castor braconajul se manifest? în principal ca reac?ie la pagubele pe care exemplarere de castor le produc în culturile agricole, livezi sau asupra vegeta?iei malurilor. Ele se desf??oar? ?i pe fondul unei insuficiente inform?ri ?i con?tientiz?ri cu privire la particularit??ile ?i importan?a speciei în cadrul ecosistemului. Astfel exemplare de castor au fost capturate cu la?uri sau alte tipuri de capcane în scopul protej?rii culturilor. S-au semnalat ?i cazuri izolate de ucidere a castorilor din cauza necunoa?terii speciei.